DE
DE

Press Freedom
Starea Mass Media în România

Dependența de finanțarea publică, presiuni, transformări disruptive și amenințări la adresa jurnalismului independent.
4.3 Minutes
Acest raport este o sinteză a analizelor din ultimii patru ani și prezintă o imagine de ansamblu a situației media din România.

Acest raport este o sinteză a analizelor din ultimii patru ani și prezintă o imagine de ansamblu a situației media din România.

Mass-media românească traversează o perioadă turbulentă, marcată de transformări rapide și adesea disruptive, atât la nivel național, cât și internațional.

Rapoartele Centrului pentru Jurnalism Independent despre starea presei din România publicate pe parcursul anilor 2020- 2024 analizează detaliat provocările, vulnerabiliățile și presiunile fără precedent în care funcționează mass-media la nivel națională și arată modul în care partidele politice dar și aparatul guvernamental (local sau central) utilizează fonduri publice pentru a finanța presa și a influența conținutul distărsionând masiv piața de publicitate. Aceste practici contribuie substanțial la erodarea încrederii publice în mass-media din România confruntată deja cu provocări fără precedent și concurența rețelelor sociale și algoritmilor acestora.

Acest raport este o sinteză a analizelor ultimilor patru ani realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent și prezintă o radiografie a mass-media din România – un sistem fragil care încearcă să supraviețuiască într-o piață distorsionată în plină revoluție a tehnologiilor digitale care acaparează audiențele.

Primul și cel mai important semnal de alarmă: finanțarea presei românești este profund dezechilibrată și impredictibilă. Există o dependența excesivă de fonduri publice, sub diverse forme (subvenții mascate, publicitate netransparentă din partea guvernului și a partidelor politice) care erodează în mod semnificativ independența editorială.

Pandemia COVID-19 a exacerbat această dependență prin programe de sprijin financiar care, inițial bine intenționate, au creat un precedent periculos și generează un dezechilibru major pe piața publicitară. Alocarea masivă de fonduri publice către mass-media a distorsionat competiția, favorizând actorii mari și generând dependență, în detrimentul presei independente și a jurnalismului de investigație.

Finanțarea din partea partidelor politice, cu transparentă limitată și susceptibilă la manipulare, adâncește problema. Chiar dacă piața de publicitate media comercială există, ea nu reușește să compenseze nevoia de finanțare a presei în timp ce dezechilibrul generat de finanțarea publică afectează, de la an la an, capacitatea mass-media de a-și îndeplini rolul esențial într-o societate democratică: de supraveghere a puterii.

Amenințări la adresa jurnaliștilor și a libertății de exprimare

Presiunile asupra jurnaliștilor au crescut semnificativ. Libertatea de exprimare este atacată printr-o multitudine de metode: acțiuni SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), intimidări, atacuri cibernetice, și campanii de dezinformare și decredibilizare. Accesul la informații de interes public este sistematic obstrucționat, foarte frecvent prin abuzul prevederilor privind protecția datelor personale - GDPR sau prin refuzuri nejustificate din partea autorităților. Transparența este minimă ori formală, iar lipsa comunicării directe a autorităților cu presa a dus la o creștere a dezinformării și la polarizarea opiniei publice.

Presiunile economice, determinate de sistemul de finanțare precar, contribuie la autocenzura și la o diminuare a jurnalismului de investigație. Situația este agravată în cazul presei locale, care are resurse limitate pentru a face față acestor presiuni.

Transformarea digitală și provocările pe care le aduce

Acestor probleme punctuale care țin de peisajul mass media naționale li se adaugă cele legate de tehnologie și cu care se confruntă jurnalismul și media tradiționale peste tot în lume: migrarea audiențelor către mediul online și către rețelele sociale.

Presiunea de a genera conținut rapid, adaptat algoritmilor rețelelor sociale, a dus la o scădere a calității jurnalismului, cu accentuarea fenomenelor de clickbait și dezinformare.

Concentrarea proprietății media, inclusiv în mediul online, accentuează riscul de monopolizare a informației și de reducere a pluralismului. Multe instituții media se luptă să se adapteze la noile realități economice și tehnologice, lipsa investițiilor în infrastructură digitală și formare profesională accentuând vulnerabilitățile.

Rapoartele Centrului pentru Jurnalism Independent privind starea presei în România 2020-2024 subliniază nevoia unui sistem de finanțare transparent, echitabil și sustenabil, care să garanteze independența editorială și diversitatea opiniilor. Protejarea jurnaliștilor de amenințări și asigurarea unui acces real la informațiile de interes public sunt esențiale pentru funcționarea unei democrații sănătoase. Este necesară o consolidare a capacităților presei în era digitală, prin investiții în infrastructură, formare profesională și promovarea jurnalismului de calitate. Fără aceste reforme, viitorul mass-media românești rămâne incert, cu riscul de a se transforma într-un instrument al propagandei și al dezinformării, în detrimentul informării publice și al democrației.

Starea mass media în România

Starea mass media în România

Mass-media din România se confruntă cu provocări semnificative, situându-se pe locul 49 în clasamentul libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere pentru 2024. Rapoartele Centrului pentru Jurnalism Independent (2020-2024) evidențiază probleme precum dependența excesivă de finanțarea publică, care alterează piața media, subminează independența editorială și încurajează neîncrederea. Practicile de finanțare ale guvernului și ale partidelor politice, inclusiv publicitatea și subvențiile netransparente, au deteriorat concurența, favorizând posturile mari în detrimentul jurnalismului independent și de investigație. Pandemia COVID-19 a agravat aceste dezechilibre, distorsionând și mai mult piața publicității.
Jurnaliștii se confruntă cu amenințări tot mai mari, inclusiv procese, intimidări, atacuri cibernetice și obstrucții guvernamentale, care împiedică accesul la informațiile publice. Aceste presiuni, împreună cu instabilitatea economică, contribuie la autocenzură și la un declin al reportajelor de investigație, în special la nivel local. Peisajul mediatic este, de asemenea, afectat de transformarea digitală, deoarece trecerea la platformele online și la social media pune la încercare jurnalismul tradițional. Acest lucru duce la scăderea calității conținutului, cu o creștere a clickbait-ului și a dezinformării.
Concentrarea proprietății media limitează și mai mult pluralismul, iar multe instituții se confruntă cu investiții insuficiente în infrastructura digitală și în formare. Rapoartele subliniază necesitatea unui sistem echitabil și durabil de finanțare a mass-media, care să garanteze independența editorială și diversitatea punctelor de vedere. Protejarea jurnaliștilor și asigurarea accesului la informații sunt vitale pentru democrație. Investițiile în infrastructura digitală, formarea profesională și jurnalismul de calitate sunt esențiale pentru viitorul mass-media din România, pentru a evita ca aceasta să devină un instrument de propagandă sau dezinformare.

Mehr